Protecţie electromagnetică cu dispozitive CMO - Oscilatoare Magnetice de Compensare

Manifestul Electrosmogului. Cap 4

Undele naturale și undele artificiale

Reglementările oficiale vorbesc doar de diferența intre radiațiile ionizante si cele neionizante. Pe scurt, primele au capacitatea de a excita electronii și de ai deplasa pe orbita atomului, pe când cele neionizante nu pot face acest lucru.Dar daca se interzice folosirea telefonului mobil la bordul unui avion, nu este din cauza ca el „excita electronii” din aparatul de bord, ci doar pentru ca interfațează cu semnalele emise intre aparaturile bordului de control. Celula umana nu are însă si ea onoarea sa fie scutita de interferente precum o au tranzistorii din cokpit-ul avionului.

O catalogare corecta a undelor electromagnetice necesita o alta diferențiere, mai adecvata biologic:

 

 Diferența dintre undele naturale continue si undele artificiale pulsate

 a) Undele naturale au o frecventa continua si constanta.

Ele se comporta si se încadrează in spectrul electromagnetic natural pentru care noi, oamenii, dispunem de receptori adecvați. Fiecărei culori ii corespunde o frecventa si o lungime de unda, pentru care receptorul ochiului este adaptat.

De exemplu, câinii si pisicile disting culorile foarte slab, iar șoarecii, șobolanii si iepurii, nu pot distinge rosul si verdele, ci doar galbenul si albastrul. Fiecare specie are receptori adaptați pentru perceperea spectrului necesar viețuirii in condiții optime: liliecii si bufnitele pentru viziunea nocturna, iar pe timpul zilei, sunt inactive pentru a-și proteja ochii de lumina prea puternică. Noi, Homo Sapiens, suntem specia cea mai complexa din punct de vedere bio-informaţional si bio-electromagnetic, într-o corelație strânsă cu frecventele naturale ale mediului ambiant.

b) Undele artificiale au o frecventa sacadata si iregulară : EFECTUL STROBOSCOPIC

Diferența majora – ignorată încă oficial – este că „șarpele electromagnetic artificial„ (GSM/Wifi) are o deplasare sacadată/pulsată, incompatibilă cu câmpurile biomagnetice ale Viului. Această diferență majoră face ca nocivitatea undelor EM artificiale sa fie evaluata după un standard perimat.

Nimic surprinzător, ca prima utilizare a acestui fenomen pulsat/stroboscopic a fost tortura. La acest capitol, stam bine. In antichitate au inventat acea «picătura chinezeasca»: o picătura de apa care curgea monoton si sacadat in capul victimelor: in maxim 3 zile de picături monotone in cap orice om devine schizofrenic; in schimb, unii oameni locuiesc lângă cascade si sunt bine mersi.      

Explicația?

Viul este un domeniu de coerenta in perpetua fluctuare, care nu poate suporta manifestări monotone, rectilinii si constante. Natura este o simfonie cu infinite tonalități si variații de intensitate si timbru, iar când apare o asemenea oroare stroboscopica: „pic –pic –pic „ (ca picătura din țeava la calorifer) este ca si cum s-ar interpreta o nocturna de Chopin cu metronomul. Nu este nimic metaforic aici, caci vizualizarea de către un copil a unor flash-uri luminoase de aproximativ 20 pulsații pe secunda, duce la epilepsie sau poate declanșa epilepsia la o persoana deja epileptica. Acest fenomen de perturbare stroboscopica a biologicului a căpătat o trista celebritate in 97, când 700 de copii au făcut epilepsie in 30 secunde, doar prin vizionarea unor imagini pulsate. Undele GSM/WiFi au același efect in timp.
Si in acest caz, nu intensitatea luminii provoacă perturbarea creierului ci caracterul ei pulsat, stroboscopic. „Nimic nu e otravă și totul e otravă; diferența este în dozare”, dixit Paracelsus.
Ar cam fi timpul sa admitem ca in natura, câmpurile electrice si magnetice sunt constante, cu o polaritate nevariabilă, in interacțiune cu manifestările fizice si biologice ale Viului. De la nivel cuantic pana la nivel cosmic, ele pot astfel „traversa” organismele vii fără a interfera cu frecventele specifice fiecărei ființe vii. Celula este un sistem energetic oscilant, iar orice sistem oscilant poate fi perturbat de către o oscilație externa când aceasta are o frecventa similara sau pe armonicile ei. Organismul nostru este o simfonie de frecvente care cresc in intensitate pe măsura ce coboram spre molecule si atomi: frecventele organelor sunt mai lente ca ale celulelor, ale celulelor mai lente ca ale ionilor, etc.

Într-o orchestra este de ajuns ca un singur instrument sa fie dezacordat ca sa sa discrediteze toată orchestra. Homo Economicus ignora ca fiecare frecventa poarta un cod, iar fiecare cod care poarta o informație.

Evitarea efectelor acestor „șerpi electromagnetici sacadați”, mai ales in rândul copiilor din societatea actuala, hipnotizați de confort si rapiditate tehnologica, presupune un efort imens. Acest video ilustrează perfect dificultăților actuale in evoluția unui copil născut in epoca tabletelor si internetului Capcanele avalanșei digitale

 

Trackback from your site.