Protecţie electromagnetică cu dispozitive CMO – Oscilatoare Magnetice de Compensare

Electromagnetismul endogen și homeopatia

Redăm mai jos traducerea din franceză a textului „Electromagnétisme endogène et homéopathie” al prof. Madeleine Bastide, Profesor Emerit, Laboratorul de Imunologie şi Parazitologie, Facultatea de Farmacie din Montpellier, Franţa.


Începând de la Lucrèce cu a sa „De Natura Rerum” (Lagache, 1997), până la Changeux, cu al sau „om neuronal” (1983), care glorifică gândirea mecanicistă şi toată puterea obiectului, ştiinţa a fost mereu bulversată de complexitatea omului şi de coexistenta gândului potenţator cu complexitatea lumii moleculare. Ne va aduce aceasta viziune spre „omul electromagnetic”?
Tendinţa spre reducţionism este foarte atrăgătoare, în timp ce Viul se arată bogat tocmai prin diversitatea sa uimitoare.

Această expunere este construită în trei parţi :

– prima parte ne va permite să prezentăm factualul, rezultatele şi observaţiile unor experiente care dovedesc că homeostazia organismelor este dependentă de noţiunile de electromagnetism.
– În partea a doua, vom încerca să construim un sistem de relaţii între homeopatie, electromagnetism endogen şi electromagnetism exogen, sub forma unei ipoteze de lucru, ţinând cont că un organism viu aparţine unei fiinţe de sens, şi constituie o globalitate comunicantă.
– Ipoteza acestei intercondiţionări va fi folosită în cea de-a treia parte pentru interpretarea, sau re-interpretarea, diverselor rezultate experimentale.

Fapte observate, rezultatele experienţelor:

1- Fiinţă vie emite şi receptează semnale electromagnetice

Ființele vii produc o energie electrică de la câţiva microvolţi la câţiva milivolţi, energie pe care o putem capta şi utiliza în diagnosticele cardiace ( electrocardiografie) sau cerebrale (electroencefalografie).
Câmpurile electrice de intensitate foarte slabă produc la rândul lor câmpuri magnetice de frecvenţa foarte slabă: inima – 0,05 nano Tesla (nT);creierul – 0,0001 nT (Santini, 1984).

Aparatul ultra-sensibil care permite măsurarea acestor câmpuri se numeşte SQUID (Super-conducting Quantum Interference Device). El permite observarea undelor emise de creier, cu oscilaţii de amplitudine mari şi frecvenţă foarte joasă (aprox. 10 Hz).
Am reuşit astfel să sesizăm variaţii ale magnetismului cerebral de zece ori mai joase, declanşate de stimuli exteriori precum sunetul, stimuli pe piele sau flaşuri luminoase. Când un impuls nervos ajunge în creier la joncţiunea a doi neuroni (sinapsa), sunt eliberaţi neurotransmiţători care vor declanşa un impuls cu potenţial electric spre cealaltă parte a sinapsei: câmpurile magnetice cerebrale s-ar datora deci esenţial curenţilor post sinaptici.

Aceste microunde de frecvenţa foarte joasă şi cu o lungime de undă foarte mare, numite „Extremely Low Frequency” (ELF) şi „Very Low Frequency” (VLF), fac ca respectivele câmpuri electrice şi magnetice să devină practic statice şi pot fi considerate ca separate (Hyland, 1999).

Deasemenea, biocâmpurile externe pot majora activitatea microundelor interne, căci organismele pot înmagazina aceasta energie (Frôalich, 1980).
Energia primită nu poate fi transformată total în căldură; o parte din această energie poate fi canalizată într-o vibraţie „particulară”, care creează o vibraţie sincronizată suplimentara într-un ansamblu de celule identice.

Sincronizarea ansamblul vibraţiilor energetice ale structurilor organismului vor constitui o „super – vibraţie” gigantică, care capătă astfel o consistenta macroscopica. In sfera acestor vibraţii coerente este stocată energia organismului, iar fiecare vibraţie este caracterizata printr-o frecvenţă specifică, care necesită un minim de activitate metabolica pentru a se constitui.

Apare din ce în ce mai evident că organismele vii au o serie de activităţi în spectrul microundelor, caracterizate printr-o frecvenţa şi o intensitate specifică. (Frôlich, 1980 ; Hyland, 1998). „Nişa” în care s-a înfiripat viaţa (suprafaţa Terrei şi Ionosfera) prezintă câmpuri electromagnetice caracterizate de rezonanţa Schumann, a carei frecvenţe joase (şi armonice) sunt 8, 14.1, 20.3, 26.4 et 32.5 Hz.

Astfel, procesele esenţiale ale vieţii sunt interconectate cu mediul în aşa fel încât ritmurile (energo-informaţionale) interne şi externe sunt sincronizate.
Orice modificare electromagnetică semnificativă din exterior va provoca desincronizări care pot duce la modificări metabolice sau la disfuncţionalităţi ale ciclurilor metabolice. (Hyland, 1999).

2- Ființele fii sunt sensibile la poluarea electromagnetică ionizată şi neionizată.

Un organism viu care este expus la radiaţii electromagnetice ionizante poate manifesta leziuni fiziologice, mergând de la apariţia mutaţiilor (peste 3.106 GHz) pana la cele letale. De o manieră mai putin evidentă, unele radiaţii neionizante (UV, spectrul vizibil, IR, RF, VLF sau ELF) nu sunt oare şi ele capabile să modifice metabolismul biologice al organismelor? Ne-am interesat în mod particular de efectul radiaţiilor emise de ecranele VDU (monitoare de calculator) şi cele emise de telefoanele mobile tip GSM ( 900MHz).

Aceste două tipuri de aparate sunt folosite pe scară largă şi cu un uzaj foarte intensiv în unele cazuri. Ecranele VDU emit pe tot spectrul electromagnetic (redus şi controlat pentru frecvenţele înalte); emisiile necontrolate sunt constituite în principal de undele VLF/ELF. Telefoanele celulare emit în RF, si sunt testate doar pe baza nivelului de absorbţie si/sau încălzire (SAR- Specific Adsorption Rate ). Ele emit deasemenea unde VLF/ELF (rezultate din modulaţia semnalului).

Noi am putut constata că expunerea (la GSM şi VDU) neîntreruptă a unor loturi de ouă de găină fecundate (timp de 21 de zile pană la ecloziune) a provocat o majorare semnificativă a mortalităţii în raport cu grupul de control neexpus (Youbicier-Simo & coll., 1998).

Deasemenea, puii de câteva zile expuşi permanent la VDU au prezentat o diminuare semnificativă a nivelului de anticorpi specifici de clasa IgG, al nivelului plasmatic de corticosteron, de ACTH et de melatonină (Youbicier-Simo & coll., 1997).

Acest efect maximal al expunerii neîntrerupte timp de 21 de zile ne-a permis să determinăm punctele cele mai sensibile ale organismelor studiate.
Undele ELF emise de telefoane s-au evidenţiat a fi neaşteptat de patogene, pentru că un sistem de protecţie a microundelor tip Cuşca Faraday (grilaj metalic de o densitate determinata) a diminuat foarte putin mortalitatea embrionilor supuşi la acţiunea unui telefon celular (Youbicier-Simo & coll., 1998).

Efectele patogene ale telefoanelor celulare sunt mereu obiectul unei polemici extreme, deşi numărul publicaţiilor care dovedesc un potential dăunător acestor aparate sunt în creştere continuă. Efecte biologice precum modularea activităţii de ornithine-décarboxylase au fost detectate pe culturi celulare „in vivo” (Byus & coll., 1988). Un efect potential cancerigen a fost demonstrat de Portier et coll. (1998), etc.

3- Diluțiile homeopatice dinamizate sunt sensibile la câmpurile electromagnetice

Cel de-al treilea element al acestei expuneri priveşte homeopatia. Prepararea diluţiilor destinate unei administrări „homeopatice” conform legii similitudinii comporta o etapa crucială denumită „dinamizare”. Această etapa, considerată „misterioasă” multa vreme, se relevă în lumina ultimilor cercetări ca fiind un factor de modificare stabilă a naturii electromagnetice a apei (apă pură, sau amestec de apă şi alcool) care serveşte la prepararea diluţiilor.

De exemplu, a fost demonstrat că diluţii înalte de histamină, neconţinând practic nici o moleculă activă, îşi pierdeau proprietăţile asupra unei inimi de cobai izolată, după expunerea la un câmp de 50Hz timp de 15 min (Hadji & coll., 1992). La modul contrar, o activitate a thyroxinei 30 D a fost transmisă prin circuit electronic, sau după numerizare pe un CD compact, asupra mormolocilor de broască în timpul metamorfozei lor, şi se obţinea modificare semnificativa spre stadiul cu patru membre. (Engler & coll., 1995; 1997).

Analiza prin RMN a diluţiilor înalte dinamizate (Demangeat & coll., 1992, 1997) a pus în evidenţă modificări aduse prin dilutie/sucusiune, explicate sumar prin disoluţia unor importante cantităţi de oxigen în dilutie. Totuşi, trebuie subliniat caracterul de stabilitate al stării dinamizate a diluţiilor, ceea ce lasă de înţeles un fenomen mult mai complex decât o simpla disoluţie de oxigen.

4- Apa pură, prin diluţii succesive şi dinamizare (sucusiune) poate provoca modificări biologice puse în evidenta în unele modele biologice.

Ceea ce numim „solvent dinamizat”, este de fapt apa pură diluată prin ea însăşi şi dinamizată. Într-un model de imunodepresie provocat prin iradiere corporala totala (TBI ), cobai congenici BALB/c au fost trataţi înainte şi după iradiere cu apă potabilă conţinând diluţiile unui pool de 15 CH à 20 CH de thymuline, bursina şi interleukina.
Scopul nostru a fost să comparam nivelul de mortalitate al şoarecilor trataţi prin diluţii înalte comparativ cu cel al şoarecilor din grupul control (iradiaţi, dar ne-beneficiind de tratament).

Un grup de cobai trataţi cu apă pură, diluată şi dinamizată de o manieră comparabilă cu diluţiile active a fost realizat la fiecare experimentare (10 loturi experimentale, timp de 1 an). Acest ultim lot a dat rezultate cu totul aleatorii, fie procurând o protecţie semnificativă cobailor, fie obţinând o mortalitate asemănătoare lotului iradiat. Concluzia a fost ca „o noua stare a apei „datorată simplei dinamizării (n.a: intenţia mentală a laborantului ?) ar putea modifica starea fiziologica a animalelor tratate (Guennounn & coll., 1997).

Aceasta observaţie a fost raportată deasemenea de către alti experimentatori care utilizează unele modele care permit evidenţierea efectului diluţiilor înalte ale moleculelor „self” (molecule endogene precum hormonii, citokinele, mediatori, etc)

Ipoteza de lucru

bastide 1

Ştiinţa nu se poate construi decât cu ajutorul ipotezelor.

Nu ne putem imagina un model experimental fără o construcţie teoretica preliminară, care să ţină cont de diversele observaţii cristalizate în jurul unui concept. Observaţiile precedent citate se organizează în jurul unei ipoteze unificatoare pe care noi o formulam de numeroşi ani, desemnată sub numele de „paradigma semnificaţiilor biologice” (Lagache, 1988, 1997, Bastide & coll., 1992, 1995, 1997, 1998, 1999).

Noi definim substanţa (baza homeopatică, molecula endogenă , etc) ca pe o matrice informaţională. Noi presupunem că diluţia în solvent (apă, sau amestec apa/alcool), asociată de diluţii şi dinamizări succesive (agitaţii verticale puternice sau cu un aparat) induc o transformare în starea solventului care conduce la doua rezultate :

– O informaţie (element non-obiect, non-molecular) constituie „urma” sau „amprenta” obiectului (Lagache, 1988), care nu capătă consistenţă decât după tratamentul ei într-un receptor capabil să o decodeze.
Tratamentul cel mai simplu al acestei informaţii face apel la comunicarea analogică (prin informaţie mimetică), dar la un nivel de interpretare permiţând punerea în mişcare a unui mecanism regulator
– Apariţia în soluţia diluată şi dinamizată a unui suport al informaţiei care poate fi de natură electromagnetică de joasa frecvenţă (de tip ELF) şi de slabă intensitate, care joacă rolul de transportor al informaţiei. Se cade să precizăm că suportul unei informaţii nu este informaţia. De exemplu, urma unui picior în nisip este o informaţie primită de Robinson Crusoé (piciorul este absent, dar urma să în nisip devine vector al informaţiei) .

Odată decodată, aceasta informaţie îl previne de prezenta altui om pe acea insulă sălbatică. In acest exemplu foarte simplu, vedem limpede că informaţia nu este nisipul, ci doar purtată de nisip. La fel, cerneala si hârtia nu sunt informaţia, ci doar purtătoarele cuvintelor, a căror semnificaţie va fi interpretată de receptor. In modelul nostru, unda electromagnetică nu este informaţia, ci doar suportul care o transportă spre receptorul care o va decoda.

Decodarea informaţiei de către organismul receptor este posibilă datorita proprietăţilor legii similitudinii homeopatice, sau pentru ca matricea informaţională aparţine organismului însuşi, care o re-cunoaste (efect fiziologic). Ne aflăm în prezenţa a doua elemente (suportul şi „ecoul semnificativ al informaţiei”) legate intre ele, dar cu proprietăţi distincte. Suportul poate fi eliminat: pala de vânt care mişcă nisipul ştergând urma piciorului; apa vărsată peste cuvintele scrise cu cerneala proaspătă va şterge cuvintele; fenomenul fizic de interferenţă care bruiază propagarea undei electromagnetice: informaţia nu va mai putea atinge receptorul şi totul decurge ca şi cum nu ar fi existat informaţie, de unde şi amalgamul posibil intre informaţie şi vectorul ei.

O noua manieră de interpretare a diverselor rezultate experimentale

Ne vom limita la interpretarea rezultatelor care pun în raport homeopatia cu fenomenele electromagnetice:

1. Distrugerea vectorului electromagnetic opreşte transmiterea informaţiei, implicit recunoaşterea ei de către organismul receptor.
Modelul lui Hadji (1992), care arată că un câmp electromagnetic de 50Hz suprimă efectul biologic al diluţiilor înalte de histamină, poate fi interpretat ca o distrugere a vectorului care poartă informaţia.

2. Transmiterea unui efect fiziologic prin intermediul unei diluţii înalte se poate face prin înregistrarea sa pe un suport electromagnetic.
Modelul de metamorfoză a mormolocilor al lui ‘Endler & coll. (1995, 1997) propune o înregistrare pe un CD a „informaţiei” tiroxina” în acelaşi fel cum gândurile conţinute în cuvinte sau în muzica sunt transmise prin înregistrare pe CD-uri. Acest exemplu ilustrează foarte plastic noţiunea de informaţie purtata pe un suport electromagnetic.

3. Efectul solvent, ar putea fi legat de existenta „informaţiei endogene”, natural comparabilă (n.a: întregitoare) cu cea a thyroxinei înglobată de solventul dinamizat.
Efectul solvent descris mai sus nu a fost observat decât la modelele care permit punerea în evidenţă a efectului fiziologic al diluţiilor înalte din molecule endogene.
De exemplu, în modelul de pui de găina bursectomizati, tratat prin diluţii înalte de bursina (Youbicier-Simo & coll., 1993, 1996 a, 1996 b), lotul martor de pui (ne-bursectomizati şi trataţi cu solvent dinamizat) prezenta variaţii de anticorpi semnificative, pe când puii bursectomizati trataţi cu solvent dinamizat aveau un nivel de anticorpi comparabil cu lotul de pui doar bursectomizati (dar netrataţi cu solvent): am putea presupune ca entităţile vii depozitează în organismul lor „informaţii ” ale diverselor molecule active (bursina naturală de exemplu), dinamizate prin pulsaţiile inimii.
„Solventul dinamizat” ar putea captura aceste informaţii capabile să modifice răspunsurile fiziologice. Noi am remarcat că acest „efect solvent” este cu totul aleatoriu şi variabil de la o experientă la alta, ca şi cum captarea informaţiei s-ar face de o manieră anarhică (Guennounn, 1997).

4. Dispariţia informaţiilor endogene naturale datorita emisiei ELF a ecranelor VDU sau a telefoanelor celulare.

Aşa cum o informaţie exogenă transmisă prin diluţii înalte unui organism poate dispărea prin alterarea suportului sau prin interferenta unui câmp de 50Hz (Hadji, 1992), la fel şi câmpurile EM emise de ecranele VDU sau cele ale telefoanelor celulare pot interfera cu undele purtătoare naturale, precum in cazul blocajului dezvoltării embrionului de găină (Youbicier & coll., 1997, 1998).

Ori se pare ca aceasta etapă embrionară a vieţii (precum şi metamorfozele) sunt ghidate printr-un proces informaţional, aşa cum reiese din modelul citat mai sus al puilor bursectomizati. Reamintim ca inlaturarea organului „Bursa cloacalis” a fost realizata pe embrionul de găină în a 3-a zi de viaţă, iar tratamentul cu diluţii înalte de bursina (pool de 15 CH à 20 CH) a fost administrat doar de doua ori, în a 6-a şi a 9-a zi de viaţă embrionara. Reamintim ca li s-a administrat doar „informaţia” bursina (nici o molecula nu era prezenta in polul de dilutie); embrionii astfel trataţi au prezentat o activitate anticorpi specifica normala, comparabila cu cea a embrionilor „intacţi”.
Putem presupunem deci ca în stadiul embriogenezei, organismul ar putea fi particular sensibil la interferentele care perturbează undele purtătoare ale informaţiilor endogene.

5. Restabilirea undelor purtătoare naturale cu ajutorul unui dispozitiv de protecţie constituit de un oscilator magnetic, stabilizat prin fenomenul de sucusiune.

Noi am constatat o restabilire integrală (mortalitate 500% cu telefon GSM) a dezvoltării embrionului de găină (supus poluării EM a aparatelor citate mai sus) gratie utilizării acestui dispozitiv (CMO*) Sucusiunea soluţiei tratate conservă efectul protector al Oscilatorului Magnetic: LAST LINK (Youbicier-Simo, 1998 bis).

Bastide 2

6- Sistemele electromagnetice de tratament.

Putem astfel înţelege mai bine utilizarea în diagnostic, fie curativa a dispozitivelor electromagnetice de identificare a remediilor homeopatice. Poate fi vorba de o corespondenţa între subiectul sensibil şi informaţie, vectorizată printr-un câmp adaptat biocâmpului specific fiecărui individ. Informaţia devine semnificativă pentru organismul receptor, care este in măsură sa o decodeze. Câmpurile electromagnetice au in mod cert o acţiune fundamentală asupra fiinţelor vii, chiar dacă aceasta este încă putin înţeleasă. In acest cadru, rolul de mediator al informaţiei în biologie ar putea fi legat de dinamizarea artificială prin sucusiuni homeopatice, sau de către ritmurile naturale generate de bătăile inimii.

Noi credem ca am adus unele probe veridice în această nouă paradigmă, care evidenţiază capacitatea de răspuns globală a organismului faţă de informaţiile biologice transmise pe calea acestor vectori.

„Dar puterea imaginii analogice nu se liberează decât sub efectul ritmului. Doar ritmul provoacă scurtcircuitul poetic care transformă cuprul in aur şi vorbele in Cuvânt” (Léopold Sédar Senghor, Éthiopiques, post-face, p. 111, Seuil).

Referinte:

– Bastide M.. A. Lagache, C. Lemairt-Misonne : Le paradigme des signifiants : schème d’information applicable à l’Immunologie et à l’Homéopathie, Revue Intern. Systémique, 9, pp 237-249,1995.a
– Bastide M., A. Lagache : The paradigm of Signifiers, Alpha Bleue Publishers, Paris, 1992.
– Bastide M., A. Lagache : Unité du savoir, pluralité des méthodes : une introduction
à la compréhension de l’homéopathie. Esculape, N°9 : 2-12, 1997.
– Byus C.V., Pieper S.E. and Adey W.R. (1987) : The effects of low-energy 60- Hz environmental fields upon
the growth related enzyme ornithine decarboxylase. Carcinogenesis (Lond) 8, 1385-1389.
– Changeux P. (1983) : L’ Homme Neuronal, Fayard, Paris.
– Demangeat J. L., Demangeat C., Gries P., Poitevin B. , Constantinesco A. (1992) : Modification du temps de relaxation RMN 4 MHz des protons du solvant dans les très hautes dilutions salines de Silice/Lactose, J. Med. Nucl. Biophys., 16 : 135-45.
– Demangeat J. L., Gries P., Poitevin B. (1997) : Modification of 4 MHz N.M.R. water proton relaxation times in very high diluted
aqueaus solutions, in Signal and Images, M. Bastide Ed, Kluwer Academic Publisher, Dordrecht, 95-110.
– Endier P.C, W. Pongratz, C.W. Smith, J. Schulte. (1995) : Non-molecular information transfer from thyroxine
to frogs with regards to `homeopathic’ toxicology, J. Vet. Hum. Tox, 37 : 259-260.
– Frolich H. (1980) : Advances in Electronics and Electron physics. 53 : 85-152.
– Guennoun M., Boudard F., Cabaner C., Robbe Y., Dubois J. B., Bastide M., (1997) : Radioprotective effect
of immunomediators in total body irradiated BALB/c mice according to the season., Chronobiology International, 14 : 60 (Sup 1).
– Hadji L., B., Arnoux and J. Benveniste, (1992) : Effect of dilute histamine on coronary flow
of guinea-pig isolated heart. Inhibition by a magnetic field. FASEB, n°7040.
– Hyland G. J., (1999) : The fundamental inadequacy of current safety limits govrerning public exposure to radiations
from mobile phones and VDU mandates a new concept: electromagnetic biocompatibility.
– Hyland G. J., (1998) : Engineering Science & Education Journal, 7 : 261-269.
– Lagache A. : What is Information. Signal and Images, M. Bastide Ed. Kluwer Academic Publisher, Dordrecht, 279-292, 1997b.
– Lagache A. : Lucrèce, Fantasmes et Limites de la Pensée Mécaniste, Alpha Bleue, Paris, 1997.
– Lagache A. : Échos du Sensible, Alpha Bleue, Paris, 1988.
– Portier C.J. and Wolfe M.S. (1998) : Assessment of health effects from exposure to
power-fine frequency electric and maagnetic fields. NIH publication N° 98-398 1, NC.
– Santini R. : Notre Santé face aux champs électriques et magnétiques. Sully Publ. Gordes. 1995.
– Youbicier-Simo B.J.. Boudard F., Mekaouche M., Baylé J.D. and Bastide M. (1996 a) : A role for bursa Fabricii and burasin in the pineal biosynthetic activity in the chicken. J. Pineal Res. 21 : 35-43.
– Youbicier-Simo B.J., Boudard F., Mekaouche M., Baylé J. D, and Bastide M. (1996 b) : Specific abolition reversai of pituiatary adrenal activity and control of the humoral immunity in
bursectornized chickens through highly dilute bursin. Int. J. Immunopathol. Pharmacol. 9 : 43-51.
– Youbicier-Simo B.J., Boudard F., Mekaouche M., Bastide M. and Baylé J.D. (1993) :
Effects of embryonic bursectomy and in ovo administration of highly diluted bursin on
adrenocorticotropic and immune responses of chickens. Int. J. Immunoather 9 : 169-180.
– Youbicier-Simo B.J., Boudard F., Cabaner C. and Bastide M. (1997): Biological effects of continuous exposure
of emabryos and young chickens to electromagnetic fields emitted
by video display units. Bioelectromagnetics 18,514-523.
– Youbicier-Simo B.J., Lebecq J.C., and Bastide M. (1998) : Mortality of chicken embryos exposed to EMFs front mobile phones.
20 th Annual Meeting of the Bioelectromagnetis Society, St Pete Beach, Florida, USA., P 16 B.
– Youbicier-Simo B.J., Lebecq J.C., and Bastide M. (1998 bis) : Damage to chicken embryos by ENWs from mobile phoanes : protection by a compensation antenna/ 20 th Annual Meeting of the Bioelectromagnetis Society, St Pete Beach, Florida, USA. P 17 A.

Tags: ,