Protecţie electromagnetică cu dispozitive CMO – Oscilatoare Magnetice de Compensare

07. Blocuri și antene, ce oraș frumos!

“Fabrici și uzine, ce oraș frumos!”, spune cântecul lui Andrieș, dar alea au fost falimentate și vândute la bucată. Acum nu mai avem unde lucra, dar avem antene și telefoane ca să putem pălăvrăgi. Dacă mai punem și nisip pe blocuri, sezonul estival de bronzare este disponibil permanent…

Antenele GSM, o problemă soluționabilă

Autoritatea supremă care reglementează normele în domeniul emisiei antenelor GSM este INCIRP, de ale cărei recomandări țin cont toate statele lumii. Ea se reclamă ca fiind o instituție independentă; în realitate nu este decât o instituție privată, cu fonduri private și, implicit, cu interese private. Printre sponsorii ei (vezi min 47) cei mai consecvenți sunt… companiile telefonice.

Într-o societate civilizată ar fi normal să existe un departament științific independent și interdisciplinar, cu fonduri din partea guvernelor, care să se ocupe de testarea și reglementarea tehnologiilor de telecomunicații. Rămâne să și trăim într-o societate civilizată…

Două sunt motivele pentru care companiile de telefonie au interesul ca nivelele de emisie să fie cât mai ridicate:

  1. O intensitate mare de emisie le permite amplasarea a cât mai puține antene: este ca și cum ai vrea să irigi o seră de panseluțe cu furtunul de pompieri, în loc să instalezi un sistem fin de pulverizare a apei. Vai de florile din bătaia jetului (antenei)!
  2. Stabilirea unui nivel de intensitate foarte ridicat permite acoperirea în situațiile de emisie maximă (evenimente sportive, ore de vârf) sau în clădirile mai izolate (cu plase sau bârne metalice).

După ce că aceste radiații sunt clasate in categoria 2B “posibil cancerigene”, le vedem lângă școli și chiar pe spitale, unde oamenii trag speranța “să se trateze”! Și totuși, soluții pentru o altfel de repartiție a semnalului există (franceză / germană).

Pe scurt, este vorba despre amplasarea unor antene GSM mai mici și într-un număr mai mare, la 20-30 m deasupra blocurilor, pentru ca semnalul să cadă oblic și să ajungă astfel mai ușor și la parterul clădirilor. Asta va permite o diminuare de zeci de ori a intensității de transmisie.

Un număr mai mare de antene și amplasarea lor la înălțime, ar presupune costuri suplimentare, costuri pe care orice companie privată … preferă să le evite. Și totuși, constatăm din partea acestor companii o risipă de fonduri scandaloasă: fiecare operator telefonic își acoperă zonele cu antenele lui! O singură antenă ar ajunge pentru un anume perimetru, dar cum ei sunt „concurenți”, fiecare își adaugă propriile antene. De aceea pădurea de antene de pe blocurile din Romania! Dar iată că în alte țări se poate (vezi tabelul din dreapta).

Dacă se poate, ar trebui ca noi, utilizatorii, să le cerem să se înțeleagă între ei, căci în loc de trei antene „concurente”, toți operatorii pot instala doar una singură, care ar acoperi tot semnalul. Astfel ei vor face economie de bani și noi de neuroni încinși.

Sunt unele regiuni care folosesc chiar nivele de zece ori mai mici decât cel mai jos nivel din tabloul din dreapta.

La un mic calcul rezultă că 41 V/m împărțit la 0.06 V/m, (pe frecvența de 900 Mhz) face 680, așadar în Salzburg antenele emit de 680 de ori mai puțin ca intensitate! Deci se poate și nu aș spune că Salzburg este în pădure… Ori sunt paranoici austriecii, ori noi suntem pe cale să ne bronzăm iremediabil celulele în România…

Ne-am cam învățat să fim compătimiți, dar aici nu va fi cazul. În cazul apariției unor probleme de sănătate la locuitorii din proximitatea antenelor, companiilor telefonice au scuza ideală: „noi emitem la nivele admise de lege”. Același argument a fost servit si doctorilor din radiologie pe baza studiilor în vigoare atunci, însă asta nu i-a scutit sa aibă o rată superioară de cancer față de alți colegi medici. Dacă mâine va instala cineva, cu complicitatea unui primar corupt, un panou care să indice 150 km/ora în fața școlii, unii vor accelera bucuroși, pentru că, deh, „ei vor rula la viteze admise de lege”. Puțin discernământ, oameni buni! Sunt de acord că „unde-i lege, nu-i tocmeală”, cu condiția ca legea să fi fost făcută tot fără tocmeală.

Deschideți larg ochii și urechile și dați mai departe, căci aceste informații valorează enorm de mult când le afli înainte și prea puțin când le afli după…

Trackback from your site.