Protecţie electromagnetică cu dispozitive CMO – Oscilatoare Magnetice de Compensare

30. Concluzii

Se spune ca, într-o pădure, izbucnise un incendiu devastator si o pasare Colibri tot aducea apa in cioc, ca sa stingă focul. Toate celelalte animale, înnebunite de spaima, fugeau care încotro, pe unde nimereau. Pasarea Colibri continua, însă, sa care apa cu ciocul. Un tigru, conștient de zădărnicia demersului, ii atrase atenția: „Ești nebuna? Tu crezi ca poți sa stingi focul asta imens, cu stropul de apa pe care-l aduci tu?” Pasarea Colibri ii răspunse:

„Eu îmi fac partea mea…”

După cum s-a putut constata, nu suntem in stare ca civilizație sa ne prezervam specia si nici mediul in care locuim. Nu ne rămâne decât sa luam atitudine individual, precum pasarea colibri. Informațiile conținute in capitolele acestui articol nu au pretenția de adevăr absolut si nici măcar de adevăr relativ. Sunt bazate pe propriile mele observații si pe referințe științifice publicate de cercetători cu coloana mai verticala. Aceste informații m-au ajutat sa-mi suport acceptabil situația de persoana electrohipersensibila, si-au ajutat si multe alte persoane receptive. Ele vin sa întărească penuria de informație corecta si decenta in acest domeniu al Electrosmogului, unde ori se publica in termeni prea tehnici (si mono-disciplinari), ori in limbaj ezoterico-bombastic. Nefiind constrâns de nici o funcție, diploma sau statut public, am conceput acest articol in mod hybrid, si pe măsura înțelegerii utilizatorilor, cat si cu referințe bibliografice riguroase destinate specialiștilor.

Întrucât am avut numeroase discuții cu “responsabilii” din domeniu, anticipez reacția unora dintre ei la citirea acestor rânduri: “nu exista probe suficiente; nu exista o certitudine, etc”.

După opinia lor, ar trebui sa așteptam sa fie ei toți de acord ca Electrosmogul este nociv, si apoi sa ne luam si noi masuri de precauție. Dar in acest caz ipotetic, ca se va dovedi 100% nocivitatea radiațiilor neionizante, ne mai da cineva înapoi sănătatea retroactiv?! Tuturor generațiilor de copii din 2000 încoace care au stat cu Baby-phonuri la cap, routere in dormitor si telefoane cu desene pe mana, le va repara cineva erorile înscrise in AND si transmisibile generațiilor viitoare? Companiile de asigurări au fost mai prudente in domeniu si au sistat încă din 2003 orice forma de asigurare pentru daunele fizice si psihice provocate populației de radiațiile electromagnetice neionizante. Foarte logic, caci asigurările sunt pasibile de plata retroactive, in cazul in care asigurații lor s-ar îmbolnăvi in timp, din cauza acestor radiații.

Lozinca “nu exista probe suficiente; nu exista o certitudine, etc” este de fapt o metoda de inginerie sociala. Goana după “dovada absoluta” a fost demontata încă din anii 2000 de Dr. Gerald J. Hyland, un eminent biofizician, cu publicații in Lancet si alte reviste de specialitate.

Intr-un interviu la televiziunea franceza din 21/10/1999, Dr Hyland afirma următoarele:

„Sa nu așteptați acel studiu definitiv care va măsura cu exactitate efectele radiațiilor asupra sănătății, caci practic, acest studiu nu poate exista! Fiecare organism este diferit, caci ceea ce eu pot tolera, poate dvs. nu puteți (la un moment dat). Fiecare dintre noi trebuie sa ia atitudinea adecvata in funcție de propria sa sensibilitate”.

Si acest avertisment era valabil doar pentru adulți, nu pentru copii sau pentru embrionul uman: acolo nu mai încape îndoială. Dar ca sa înțelegeți de ce nu exista un consens asupra acestui subiect, va trebuie sa abordam si „Metoda Îndoielii”.

 

The benefits of Doubt

Pentru a ridiculiza semnalele de alarma ale cercetătorilor onești, radiațiile neionizante sunt clasate in categoria „2B – posibil cancerigene”, iar textul precizează imediat, subliminal: „precum cafeaua”. In aceeași categorie mai intra si gazele de eșapament, plumbul, bisfenolul A, amianta, etc.

Dar haideți sa dam apa la moara celor are spun ca radiațiile neionizante sunt nocive…, precum cafeaua. Intervine însă o întrebare: cafeaua o beau adulții, când vor si cat vor, dar nu o pui in biberonul unui nou născut, corect? In acest caz, ea ar deveni mortala. Atunci cum facem cu semnalul GSM sau WifI care servește o „cafea electromagnetica”, posibil cancerigena, la toți odată, fără distincție de vârstă, de la noi-născuți la pensionari pe caz de boala?!

Care mama ar fi de acord sa pună o perfuzie cu cafea pruncului sau? O perfuzie non-stop, rețineți!

Tehnica prin care se menține aceasta inerție in recunoașterea consecințelor reale ale Electrosmogului este eterna „The benefits of Doubt”.

The benefits of Doubt (Beneficiul îndoielii) este o tehnica de psihologie a maselor pe care am putea-o numi mai pe șleau: alba/neagra cu problema: „ Uite problema, nu-i problema, e aici problema, nu-i aici problema”. Omul de rând, pus in fata acestei pendule cu „ba e, ba nu e” se amețește de cap si renunță sa mai aibă o opinie concreta. Îl va lua in brațe pe „ce-o fi, o fi” si daca o pățește si el, da anunț la ziar sau pe pagina FB creata in graba: „Am deschis cont la banca XYZ, pentru tratamentul unei boli foarte dificile”.

Dovezi sunt suficiente pentru aplicarea Principiului de precauție. Exemplu: „Programul National de Toxicologie SUA a investit 25 de milioane de dolari în cel mai cuprinzător studiu legat de efectele telefoanelor mobile asupra sănătății, care confirma apariția unor tumori la cobaii expuși radiofrecvențelor. Rezultatele finale au fost publicate in mai 2016.

”Cred că studiul pune capăt dezbaterilor şi afirmațiilor de genul – nu există niciun risc”, a spus Ron Melnick, care a condus programul până în 2009 când s-a retras.”

O afirmație așa de inocenta ”va pune capăt dezbaterilor” nu poate veni decât din partea unui cercetător onest. Regele-i gol? Nici o problema: s-a aplicat tehnica „the benefits of doubt” si au apărut alți 10 experți care au declarat ca regele e îmbrăcat si circul continua. Un articol in romana realizat cu talent in acest stil alba-neagra despre acest studiu: „O creștere de 100% a unui factor de 0% este nesemnificativa”. Ce contorsiuni mentale !

 

Lorsque Henry Lai, professeur de bio-ingénierie à l’Université de Washington, a analysé 326 études sur la sécurité réalisées entre 1990 et 2006, il a découvert que 44% d’entre elles ne trouvaient aucun effet biologique du rayonnement des téléphones portables et 56% en trouvaient ; les scientifiques étaient apparemment divisés. Mais lorsque Lai a recatégorisé les études en fonction de leurs sources de financement, un tableau différent a émergé : 67% des études financées de manière indépendante trouvaient un effet biologique, alors que seulement 28% des études financées par l’industrie en trouvaient. Les conclusions de Lai ont été reproduites par une analyse de 2007 dans Environmental Health Perspectives, qui a conclu que les études financées par l’industrie étaient deux fois et demie moins susceptibles que les études indépendantes de trouver des effets sur la santé. Nimic nou sub soare: cei din industria tabacului au utilizat aceeași tactica: The benefits of Doubt:

The Perils of Ignoring History: Big Tobacco Played Dirty and Millions Died. How Similar Is Big Food?

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/ar…

https://www.youtube.com/watch?v=xz5dcBhOMOc

http://www.who.int/tobacco/media/en/TobaccoExplained.pdf

Citat: ” In the face of mounting damning evidence against their product, the companies responded by creating doubt and controversy surrounding the health risks, whilst at the same time by responding to the growing public concern by putting filters on cigarettes and promising research into the health effects of smoking”. Traducere relativa: „În fața dovezilor de toxicitate ale produselor comercializate, companiile de țigări au acționat prin crearea unor îndoieli și controverse în legătură cu riscurile pentru sănătate, răspunzând totodată îngrijorării din ce în ce mai mari a publicului larg prin adăugarea filtrelor pe țigări și prin promisiuni de alocare a unor fonduri pentru cercetarea efectelor fumatului asupra sănătății “.

Așadar The benefits of Doubt este o tehnica deja confirmata. Se fumează de un secol, dar abia de vreo 10 ani s-a recunoscut ca fumatul este cancerigen. Atenție însă: fumatul a fost la fel de cancerigen si înainte de a se recunoaște aceasta, nu din clipa in care s-a anunțat oficial!

Repet, ne mai da cineva înapoi sănătatea retroactiv? Deci ce facem, așteptam sa ne dea ICNIRP-ul sau oficialitățile locale unda verde cum si cat sa folosim telefonul? Eu zic sa ne informam singuri, si sa aplicam Principiul de precauție: „ Principiul precauției permite o reacție rapidă în fața unui posibil pericol pentru sănătatea oamenilor, a animalelor sau a plantelor ori pentru protecția mediului. În fapt, în cazul în care datele științifice nu permit o evaluare completă a riscurilor, seflanc poate recurge la principiul precauției, de exemplu, pentru a împiedica distribuția sau chiar pentru a retrage de pe piață produsele potențial periculoase (…) poate fi invocat atunci când un fenomen, un produs sau un proces poate avea efecte periculoase, identificate printr-o evaluare științifică şi obiectivă, iar această evaluare nu permite determinarea cu suficientă certitudine a riscului.”

De ce nu se invoca acest principiu si in cazul telefoniei mobile si a utilizării WiFi-ului?

Pentru ca Principiul de precauție este pe cale de dispariție si asta datorita intereselor imense puse in joc.

Un exemplu sugestiv care se poate aplica perfect si la problema Electrosmogului. Daca într-o scoală, 20 de copii din 500 (adică 4%) apar cu intoxicație alimentara de la cornulețul cu lapte, se suspenda aprovizionarea cu lapte la toți copii. Dar când s-a ajuns la 1/38 copii autiști in Coreea de Sud (aprox. 3%) nu s-aluat si nici nu se ia nici o măsură, iar eu va asigur: este preferabil sa ai 10 intoxicări pe zi decât sa suferi de autism.

Trebuie sa conștientizam ca lumea științifică nu este Alba ca Zăpada. Studiile realizate in „consens” cu „comunitatea științifică” stau pe nisipuri mișcătoare. Si nu o spun eu, ci Dr. Richard Horton, editorul celei mai prestigioase publicații medicale: The Lancet. Citat: „jumătate din studiile publicate sunt false !”

Si lista poate continua.

Why Most Published Research Findings Are False

Revised standards for statistical evidence

Estimating the reproducibility of psychological science

Beneficiul îndoielii a fost construit ca sa se contracareze atitudinea si studiile cercetătorilor cu coloana vertebrala, pe lângă presiunile directe asupra lor. Un lucru este clar: când publici studii care deranjează industrii cu profituri de miliarde, nu mai capeți fonduri prea devreme… Si daca nu suntem atenți la aceste câteva studii (deja numeroase), realizate cu sacrificii profesionale considerabile, nu știu ce dovezi mai vrem. Sunt însă favorizate studiile publicate de dragul studiilor. In domeniul Electrosmogului s-a ajuns ca in jurnalismul de investigație: câștigi mai bine când nu publici ce ai aflat decât atunci când publici. De aceea am pus preț in ancheta aceasta „pe traseul moral” al cercetătorilor citați.

Toate erorile medicale si științifice sunt recunoscute abia după ce catastrofele se produc. Se pare ca experimentele pe scara larga costa mai puțin decât cele in laborator si sunt mai elocvente…. Intr-o lume unde exista arsenale nucleare capabile sa distrugă de 200 de ori Viața de pe pământ sa nu mai așteptăm responsabilitate de la cei care s-au agățat de putere. Ei sunt într-o lume a lor, intr-o alta dimensiune, paralela cu a noastră,

Totul se reduce acum la profit, creștere economica, dividende, etc., iar oamenii au devenit „resurse umane”. Si asta nu se numește capitalism, ci comunism-capitalist‚ adică „Privatizarea beneficiilor si socializarea pierderilor’: când băncile dau faliment, statul le salvează cu banii noștri; când băncile au profit, împart doar pentru acționarii lor. In acest carusel infernal/financiar credeți ca-i mai pasa cuiva de sănătatea noastră? Scapă cine ciulește urechile si închide Tv-ul, caci neuromarketingul modern ne lasă puține șanse. A avut si comunismul tehnicile lui, dar Marketingul si Ingineria sociala de astăzi ar reuși sa-i vândă lui Stalin blugi cu drapelul american, așa cum reușește sa ne vândă noua dulciuri cu aspartam.

Nu dezarmați daca aceste informații vi se par sumbre la prima citire: mai bine o informație sumbra astăzi decât un diagnostic sumbru mâine. Nu dezarmați daca nu înțelegeți tot: citiți-le de mai multe ori, cereți explicații, căutați referințe suplimentare, dar mai ales testați-le in practica.

Nu este necesar un Master in Epigenetica, ca sa înțelegem efectele Electrosmogului asupra generațiilor prezente si viitoare de copii. Perspicacitatea si tenacitatea ajung. O persoana afectata de aceste tehnologii va simți o ameliorare semnificativă in câteva săptămâni de utilizare mai prudenta. Pentru utilizatorii intensivi si categoriile sensibile (mame însărcinate, copii) am făcut o trecere in revista a conceptelor de protecție existente. Nu va cere nimeni sa deveniți specialiști in Biocompatibilitate electromagnetica, însă aveți datoria morala fata de generațiile viitoare sa le asigurați si lor un mediu propice vieții.

Cum orice început are si un sfârșit, va doresc tuturor sa fiți sănătoși, curajoși si sa luati aminte la indemnul savantului Linus Pauling:

„Sa nu lăsați niciodată autoritățile medicale sau politicienii să vă înșele. Constatați faptele şi decideți voi înșivă cum să trăiți o viață fericită, cum să edificați o lume mai bună.”

Linus Pauling, “How to Live Longer And Feel Better”

„Cum să trăim îndelungat împliniți”

Am gătat.

Mi s-a luat o piatră de pe inimă….

 

Trackback from your site.