Protecţie electromagnetică cu dispozitive CMO – Oscilatoare Magnetice de Compensare

20. Alzheimer. Soluții

Soluții Alzheimer? Cea mai sfântă soluție este cea preventiva. Soluții curative… sunt ceva de domeniul SF-ului. Dar vorba lui Marc Twain: „Când au început, nu știau ca este imposibil si de aceea au reușit!” Ce ne costa sa încercam? Riscam sa reușim ceva si pierdem faptul ca am încercat.

Daca as prezenta datele care urmează „specialiștilor” vor răspunde ironic: „este doar o ipoteza, trebuie studii, timp, fonduri”. Dar nu se face nimic concret, pentru ca o soluție definitiva i-ar lăsa fără obiectul cercetării…, iar lipsa obiect = lipsa fonduri. La fel ca si in cancer, unde se spune astăzi cinic: „cancerul hrănește mai multa lume decât ucide”.

Întrucât spectrul Alzheimerului mă paște si pe mine personal, după atâția ani de bronzat creierul cu telefonul si WiFi-ul, inainte de a avea o solutie de protectie, m-am interesat puțin si despre un eventual tratament de ameliorare caci, as cam avea ce sa povestesc nepoților si ar fi păcat sa uit.

Un posibil tratament la ora actuala ar presupune inserarea de celule stem la nivel neuronal, ori, medicina actuala nu poate face aceasta interventie din doua motive:

– Nu deține „harta bioinformatica” necesara inserției precise in fagurele neuronal al celulelor stem;

– Exista riscul ca celulele stem sa se „atașeze” unui micro-focar canceros si sa devina tumorale. Când nu exista soluții, cercetătorii observa natura.

Si iată, revista Nature( http://www.nature.com/news/ageing-research-blood-to-blood-1.16762ç ) afirma ca transferul de sânge proaspăt de la un cobai tânăr la unul bătrân (cu Alzheimer indus) ii readuce parțial memoria celui din urma: ”Ageing research: Blood to blood”.

 

Citat: ”«S-au a folosit perechi de cobai de vârste foarte diferite, iar șoarecii batrani expuși la sânge tânăr au manifestat într-adevăr o creștere a numărului de neuroni. Am obținut aceleași rezultate si cu plasmă sangvina singura (sânge centrifugat). „In acest fel nu a mai fost nevoie de sânge integral“, spune Wyss-Coray. “… s-a mai observat ca plasma sangvina tânără activează cu plasticitatea neuronala și reîmprospătarea memoriei la șoareci mai in vârstă, si creste capacitatea de învățare. „Nu-mi venea sa cred ca aceasta tehnica funcționează“, spune Wyss-Coray.»

Nici examinatorilor de la revistele de specialitate nu le-a venit a crede, pe motiv ca: „era prea frumos ca să fie adevărat.” Dar echipa Dr Wyss-Coray a mai petrecut un an în repetarea experimentelor la Universitatea din California, San Francisco – cu mijloace, personale si instrumente diferite, iar rezultatele au fost identice. „După aceea, am fost foarte liniștit“, spune Wyss-Coray. „Sunt convins că funcționeaza“. Câteva relatări ale acestui experiment si in romana aici sau aici.Cercetari similare sunt întreprinse si de alți cercetători : “Young blood reverses age-related impairments in cognitive function and synaptic plasticity in mice,

Deci exista un posibil tratament: transfuzia de sânge proaspăt. Întrucât despre capitolul Dracula am o părere diferita fata de legendele săsești, vom încerca sa ajungem la rădăcina problemei.


Celulele nemuritoare ale lui Alexis Carrel

Alexis Carrel (Nobel medicina): „O celulă bine hidratată, bine hrănită, care evacuează în mod corespunzător deșeurile şi toxinele poate fi perpetuu înnoită. Celula este nemuritoare. Nu vârsta omoară celula, ci lichidele care o înconjoară, care o degenerează si o îmbolnăvesc”.

Când am citit si analizat aceste informații, mi-am adus aminte de cursurile de Bioelectronica Vincent, unde ni se vorbea de Dr Alexis Carrel (Nobel medicina 1912), care a reușit ceva asemănător acum 100 de ani.

Acest medic este celebru pentru un experiment care i-a marcat profund pe contemporanii săi. Este vorba de reușita sa remarcabila de a menține timp îndelungat în viață inima unei găini, care bătea in vitro, într-un fluid nutritiv (știm cu toții că nici o găină nu trăiește atât, în condiţii normale). Durata totală a experimentului se situează în jurul a 28 de ani. Desi Dr Alexis Carrel nu a dezvaluit niciodata formula lichidului nutritiv folosit, putem face corelatii interesante despre acest produs miracol…

La prima citire intelegem ca plasma sangvina propriei fiecărei specii reușește sa redemareze procesul de regenerare celular. Adică nu introduci celule stem neuronale din afara, ci le „mituiești” cu ambrozie si nectar (plasma sangvina) pe cele existente sa se reproducă. Mie mi-a sărit in ochi fraza „Am obținut același rezultate si cu plasmă sangvina singura”. Chiar așa sa fie, de unde obținem atâta plasma sangvina? Oare exista o „plasma sangvina „universala, din abundenta si compatibila cu toate speciile? Parca citisem ceva intr-un vechi dicționar farmaceutic francez despre plasma de Quinton… Este vorba de dicționarul farmaceutic Vidal, ediția 1975 (informații dispărute din 1982, după 70 de ani).

Este totuși o informație care a fost testata in vivo timp de aproape o suta de ani, fără nici un efect secundar constatat. De ce aceasta eliminare a Plasmei Quinton din cercetările actuale?

Sa fie apa de mare, elixirul tinereții? Poate dacă s-ar compara lichidul cefalorahidian, in care se scaldă neuronii, cu apa de mare, s-ar înțelege mai bine Alzheimerul si multe altele afecțiuni neurologice. Ceva timid găsim in acest studiu realizat la un centru al asociației de persoane cu Alzheimer AFA TorreviejaAlzheimer’s and Quinton Seawater.

Pana la urma, viata embrionului in sacul amniotic se formează intr-un lichid compus din „apa de mare” izotonica, mai ales in primele 3 luni cand se produce cea mai exploziva diviziune a celulelor stem din viata embrionului uman.

Se pare ca cei care au scris articolul din Nature știau ei ceva… Pai daca „nu vârsta omoară celula, ci carentele nutritive din plasma sangvina, ar însemna ca o cura constanta cu apa de mare izotonica ar fi cea mai naturala cale de a stimula regenerarea neuronala. Pe același raționament, ar trebui sa existe viețuitoare – bineînțeles în ocean – care sa poata sa se regenereze la nesfarsit. Iata ca ele chiar exista.

In anul 1980 se descoperă un microorganism marin capabil sa se regenereze la infinit, Infusoria.

Mai nou, a fost descoperita o specie de meduze care pot regresa la stadiul embrionar al vieții, iar apoi sa o ia de la capăt. Aceste meduze, numite Turritopsis nutricular, sunt singurele ființe descoperite pana acum, capabile sa-si inverseze procesul de îmbătrânire. Citat din articolul Prof. Kubota Shin, de la Universitatea din Kyoto.

„Un adult este capabil sa revină la starea de polip, apoi sa ia de la capăt procesul de creștere”. Celulele lor revin pas cu pas la stadiul de dezvoltare primar de la care au pornit. Apoi încep o noua viata, redevenind un exemplar identic din punct de vedere genetic cu precedentul. Este ca si cum un om ar întineri pana la stadiul de bebeluș, apoi de făt si de embrion, după care s-ar dezvolte din nou.

Teoretic, procesul se poate repeta la infinit, așa ca se poate spune despre aceste meduze ca nu mor niciodată!”

Apa de mare sa stimuleze replicarea celulelor stem neuronale… nu e chiar atât de paradoxal, caci exista nenumărate cazuri de persoane care viețuiesc cu o rețea de neuroni infima, dar au IQ bine mersi. In schimb, niciodată nu lipsește lichidul cerebrospinal: LCR.

Descoperirile neurologului britanic dr. John Lorber, prezentate într-un articol din 1980 în revista Science, intitulat Is Your Brain Really Necessary? (Este creierul vostru cu adevărat necesar) pun, de asemenea sub semnul întrebării noțiunea că mărimea creierului este cel mai important factor pentru inteligența umană(Lewin, 1980). Lorber a studiat multe cazuri de hidrocefalee (exces de LCR la creier) şi a concluzionat că şi în cazul în care lipsește cea mai mare parte a cortexului cerebral (stratul exterior al creierului), pacienții pot duce o viață normală.

Citat: „Există un student la Universitatea Sheffield care are un coeficient de inteligență de 126 şi care şi-a luat examenul la matematică cu nota maximă, fiind complet normal din punct de vedere social. Băiatul, virtual, nu are totuși creier… Când i-am făcut o scanare a creierului, am văzut că în locul unui țesut normal cu o grosime de 4,5 cm între ventricule şi suprafața corticală, exista doar un strat subțire de membrană cu o grosime de cca. 1 mm. Craniul său este, în principal, plin cu fluid cerebrospinal.” Descoperirile provocatoare ale lui Lorber sugerează că trebuie să reconsiderăm vechile credințe despre modul de funcționare a creierului şi despre baza fizică a inteligenței umane

Sa fie neuronii copacii care ascund pădurea (apa care gândește)? Nu pot decât sa fac o constatare simpla si la obiect: Inteligenta cu puțin creier se poate, dar fără « apa salina » nu se poate. Oare electrolitii lichidului cerebrospinal nu fac oficiul unui COD octogenar (80 de oligoelemente), fata de simplistul sistem binar actual, cu cele doua caractere 0 si 1  ?

Sa rezumam:

– sunt studii oficiale care arata ca aportul de plasma sangvina regenerează celulele, inclusiv cele neuronale .

– avem o forma substitutiva a plasmei sangvine numita plasma Quinton, testata si validata biologic timp de 100 de ani.

– forma injectabila poate fi înlocuită sublingual (ținută câteva minute sub limba) sau prin alte metode

Precizam ca terapiile actuale cu propria plasma sangvina nu fac decat sa regenereze un tesut, dar nu aduc nimic suplimentar organismului. In schimb, aceasta alternativa terapeutica cu Plasma Quinton ar fi indicat sa fie utilizata preventiv, când încă mai avem o rezerva de celule stem neuronale pe care sa o stimulam.

Subsemnatul a demarat de ceva vreme… si sper sa nu rămână singurul.

 

Trackback from your site.